Vaccinarea anti-HPV: GYNIA îți spune tot ce trebuie să știi

4 martie 2020

09:49:13

Vaccinarea anti-HPV este un subiect din ce în ce mai tratat, dată fiind răspândirea infecției cu virusul papiloma uman. Ce trebuie să știi despre infecție și despre vaccinarea împotriva acesteia? Află de mai jos de la partenerul nostru, GYNIA, tot ce trebuie să știi, pe larg, despre efectele acesteia, cât și cum poate fi combătută.

Infecția cu HPV

Infecția cu virusul papiloma uman (HPV) este foarte răspândită. Aproximativ 80% din femei vor trece prin ea în cursul vieții. De obicei este asimptomatică, și tranzitorie. În majoritatea cazurilor se elimină din organism în doi ani și nu produce îmbolnăvire.
În cazul tulpinilor HPV cu risc crescut, infecția va persista pe termen lung. La 10% din paciente și va induce displazii cervicale (stări precanceroase).

HPV se transmite pe cale sexuală. De aceea, cele mai dispuse persoane sunt cele carenu folosesc prezervativul, respectiv cele cu mai mulți parteneri sexuali. Vaccinarea anti-HPV realizează prevenția primară și previne infecțiile cu tulpinile vizate. Însă, nu poate vindeca infecțiile deja constituite sau consecințele infecției.
De aceea vaccinul trebuie administrat înainte de începerea vieții sexuale. Grupa de vârstă vizată de programul național de vaccinare este de 11-13 ani.

În caz de infecție virusul pătrunde în stratul bazal al mucoasei. Acesta poate persista ani de zile fără consecințe directe.
Este însă posibil ca după un timp, fără o cauză evidentă, să declanșeze în celula infectată modificări patologice. Aceste celule devin celule displazice. Acestea se înmulțesc, iar leziunea astfel constituită, numită displazie, este o stare precanceroasă. În aproximativ 15% poate progresa la cancer de col. Acest proces are loc, în medie, în decursul a 10-15 ani. În această perioadă poate fi diagnosticat prin examenul citotumoral Babeș-Papanicolaou.

Recomandări privind vaccinarea anti-HPV

Deoarece protecția oferită de vaccin nu este completă, examenul citotumoral anual se recomandă și după vaccinare. Acesta poate evidenția nu doar carcinomul de col, ci și displazia, care este vindecabilă complet, față de cancerul de col, care poate fi vindecat doar parțial.

Din păcate în România 2/3 din femei nu au auzit de infecția cu HPV, iar 1/6 nici de cancerul de col. Conform unui studiu recent, jumătate din femeile din România nu au fost în ultimii trei ani la un examen citotumoral. Având în vedere aceste date, nu ne putem mira că România este prima în Europa în ceea ce privește numărul de cazuri de cancer de col.
Avem 35 cazuri/100000 femei, iar morți cauzate de cancerul de col uterin sunt 14 cazuri/100000 femei. Comparativ, acești indicatori în Elveția sunt de 4, respectiv 1,5 la 100000 de femei.

Vaccinul Gardasil9 folosit în programul național de vaccinare inițiat actual generează apărarea împotriva a nouă tulpini de HPV. Este vorba de tulpinile 6,11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58. Șapte dintre aceștia sunt cancerigene, fiind răspunzătoare de aproximativ 90% din cancerele de col. Cele două tulpini cu risc scăzut cuprinse (6 și 11) sunt răspunzătoare de apariția condiloamelor acuminate. Prin vaccinarea anti-HPV se prevenine apariția acestora în proporție de 90%.

Ce trebuie să știi despre vaccinul anti-HPV

Vaccinul conține proteine de structură ale tulpinilor de HPV amintite. Acesta este obținut prin tehnologie recombinantă și nu conține virusuri inactivate sau AND viral, de aceea nu poate produce infecția. Efecte secundare posibile sunt roșeață, ușoară durere tranzitorie la locul injecției, cefalee. În sub 10% din cazuri au mai apărut grețuri, amețeli, mâncărime sau mica echimoză la locul administrării.

Trebuie subliniat faptul că vaccinurile anti-HPV au fost folosite în mai multe milioane de cazuri și că micile neplăceri cauzate de vaccinare sunt mult mai puțin importante decât consecințele dezvoltării unui cancer de col în lipsa vaccinării.


4 martie 2020

09:49:13